Despre superorganisme, antibiotice și seul bacteriilor 06/15/2018

Zell am See (OTS) - Medical bineînțeles: „Nu suntem singuri.“ Chiar dacă sună a para-știință. Căci doar cele mai puține celule din oameni sunt umane. De zece ori mai multe sunt ale microorganismelor străine. Și acestea decid în mod semnificativ: în intestin, în plămân, pe piele și mucoase - practic peste tot de la vertebre până la dinți. Nicio porțiune a corpului nu se descurcă fără ele, nicio zonă nu este fără germeni. Niciun lichid amniotic, nicio urină - chiar dacă s-a crezut multă vreme asta. Per total circa 100 de miliarde de microorganisme trăiesc în corp. Și fiecare dintre acestea pare să acționeze unitar.

De exemplu Helicobacter pylori. Bacilul are o reputație proastă. Acesta cauzează afecțiuni stomacale: Inflamații, ulcerații - chiar și cancer. Însă poate proteja de astm?

Astfel de întrebări au fost puse de medici, specialiști în igienă și alte persoane interesate în Zell am See. La invitația Hagleitner Hygiene – la Forumul Internațional al Igienei Hagleitner. Acesta a avut loc între 7 și 8 iunie în Ferry Porsche Congress Center. Cu experimente și experți de nivel înalt.

Au venit peste 90 de invitați. Pentru a participa la prelegeri, pentru a face schimb de informații și pentru a defini împreună: Ce înseamnă de ultimă generație? În acest compelx tematic: ”Microbiomul nostru și importanța acestuia în prevenirea infecțiilor”.

Ce rezultate a avut simpozionul? Iată cele cinci teze decisive - în cuvintele referenților: 

Microbiomul și protecția împotriva infecțiilor

”Cele mai multe microorganisme există în intestin - în comparație cu celelalte părți ale corpului. Printr-o conlucrare corectă, acestea pot proteja de afecțiunile infecțioase. Însă ce se întâmplă în intestin nu are doar efecte locale. Căci locatarii de acolo influențează practic toate procedurile din corp: În cazul diabetului, microbiomul arată altfel decât la afecțiunile circulatorii. La autism arată altfel decât la astm. Între timp, medicii încearcă să influențeze de exemplu și flora vaginală prin intestin - în special împotriva ciupercilor vaginale. Cum este de exemplu flora intestinală adecvată chiar pentru a preveni infecțiile intraspitalicești. Toate acestea așează igiena într-un context semnificativ, și anume în îngrijirea microbiomului.”

Priv. Doz. Dr. Markus Hell – MEDILAB (specializare în microbiologie și igienă; laboratorul Universității Private Paracelsus din Salzburg) 

Intestinul ca rezervor pentru germenii rezistenți la antibiotice

”Intestinul nostru este un loc important pentru transferuri - chiar și pentru informații genetice. Iar locatarii intestinelor noastre știu să folosească acest lucru - precum bacteriile: Acestea pot practic să facă sex între ei. Nu pentru a se reproduce, ci pentru a face schimb de plasmide. Este vorba de module ADN - cu echipament special. Împotriva antibioticelor de exemplu. Deși: Rezistența la antibiotice este transmisibilă în multe feluri. De exemplu prin bacteriofagi: Aceștia sunt virusuri ce atacă doar bacterii. Bacterii pe care le pot face apoi imune la antibiotice. Căci și bacteriofagii sunt în stare să transmită gene rezistente în materialul ADN al bacteriilor. În acest fel se pot aduna în intestin o mulțime de gene de rezistență - mult mai multe decât s-a crezut până acum.”

Prof. Dr. Béatrice Grabein – Clinica Universität München 

Antibiotice, probiotice și microbiomul intestinal

”Deja consumul de o săptămână de antibiotice poate modifica semnificativ compoziția microbiomului intestinal. După câteva săptămâni însă, la adulții sănătoși, starea inițială este aproape restabilită. În primii ani de viață ai unui copil, antibioticele pot avea efecte semnificative. Studiile ne arată că terapiile cu antibiotice în această fază timpurie a vieții sunt asociate printre altele cu apariția supraponderabilității mai târziu.”

Prof. Asoc. Priv.-Doc. Dr. Ines Zollner-Schwetz – Medizinische Universität Graz 

Protejarea împotriva infecțiilor căilor respiratorii prin microbiomul tractului respirator

”Bacteriile, virusurile și ciupercile pot avea o ”respirație lungă”: În pieptul nostru, acestea există din belșug, chiar dacă suntem sănătoși - până în cel mai adânc colț al plămânului. Aici s-a constatat: Cu cât mai mare este biodiversitatea microbiană - așadar multitudinea de germeni, cu atât mai stabilă este sănătatea căilor respiratorii. Și invers: Cu cât mai puternică este colonizarea necorespunzătoare, cu atât mai mare este problema. Aparent așa stau lucrurile la bolile cronice precum fibroza chistică. În această situație, diversitatea microbiană a căilor respiratorii scade treptat - odată cu durata și gravitatea suferinței.”

Priv. Doc. Dr. Angela Zacharasiewicz – Medic șef, departamentul pediatric, Wilhelminenspital Viena 

Microbiomul pielii și al mucoaselor - modificarea prin antisepticele pentru piele și mucoase

”Pe pielea noastră se află în permanență o așa-numită floră rezidentă. Anumite tipuri de microorganisme sunt prezente la practic toți oamenii - indiferent de locul și felul în care trăiesc. De aceasta se diferențiază flora tranzitorie, care apare pe pielea noastră prin influențe de mediu. Aici funcționează antisepticele pe termen scurt. Și de obicei doar aici - fără a afecta sustenabil microbiomul. În cazul antisepticelor de durată lucrurile stau altfel: Atunci este posibilă o modificare gravă - până în flora rezidentă. Pentru că microorganismele reacționează diferit. Pentru că anumite grupuri proliferează - în defavoarea altora. Dacă acest lucru se petrece pe perioade lungi, pot apărea infecții.”

Dr. Arno Sorger – director W.H.U. GmbH 

Ce legătură are sănătatea cu igiena

Forumul Internațional de Igienă Hagleitner a avut loc pentru a doua oară în 2018. Din 2017 acesta este un program fix în Zell am See. Căci cuvântul igienă vine din cuvântul Hygieia – un nume antic mitologic: La vechii greci, Hygeia era zeița sănătății.

Întrebări & răspunsuri:

Hagleitner Hygiene International GmbH
Bernhard Peßenteiner
Purtător de cuvânt
+43 5 0456-11303
bernhard.pessenteiner@hagleitner.at
http://www.hagleitner.com